În Iunie 2016 scriam, aici, despre (repe)TEN-T:
Noua politică privind infrastructurile din Europa Transportul este vital pentru economia europeană, iar fără conexiuni bune Europa nu se va dezvolta și nici nu va prospera. Noua politică europeană privind infrastructurile va crea o rețea de transport europeană solidă, extinsă în 28 de state membre, conectată la țările vecine și la restul lumii, menită să promoveze creșterea economică și competitivitatea. Rețeaua va conecta estul cu vestul și va înlocui mozaicul de transporturi actual cu o rețea veritabil europeană. Noua politică triplează finanțarea din partea UE pentru transporturi, fiind alocate 26 miliarde EUR pentru perioada 2014 – 2020. În același timp, ea reorientează finanțarea transporturilor către o rețea primară strict definită. Rețeaua primară va constitui coloana vertebrală a transporturilor în cadrul pieței unice a Europei. Până în 2030, rețeaua va înlătura sectoarele cu trafic îngreunat, va moderniza infrastructura și va eficientiza transportul transfrontalier de călători și marfă, în întreaga UE. Implementarea sa va fi accelerată prin crearea a 9 coridoare majore de transport, care vor conecta statele membre și părțile interesate, permițând concentrarea unor resurse limitate și obținerea de rezultate. Noua rețea primară TEN-T va fi susținută de o rețea cuprinzătoare de rute, care vor fi conectate la rețeaua primară la nivel regional și național. Scopul este de a asigura faptul că, progresiv, pe întreg teritoriul UE, TEN-T va contribui la creșterea pieței interne, la consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Luată în ansamblu, noua rețea de transport va oferi: – trafic mai sigur și mai puțin congestionat – călătorii mai comode și mai rapide – precum și un impact mai mic asupra climei. sursa
Dar pe cine să intereseze creșterea economică, poluarea, siguranța?! Despre Siguranța Rutieră, Asociația România Fără Gropi a adus atenției publice cazul Inspecțiilor de Siguranță Rutieră (vezi aici episoadele) și de mai bine de 1 an de zile face demersuri (și reușește) pentru creșterea siguranței pe drumurile publice din România. Și face acest lucru fără angajați și fără vreun buget. Spre deosebire de 1,5 mld. euro pe an și 6.000 de angajați cum are CNADNR-ul.
Centura Bratislavei este cel mai mare proiect finanţat prin „Planul Juncker” în noile state membre.
Acum, în Octombrie, avem situația:
România, o prezenţă simbolică În acelaşi timp, România figurează în această bază de date cu un singur proiect semnat, finanţat cu 15 milioane de euro din FEIS pentru sprijinirea IMM-urilor din sectorul agricol. Există, potrivit responsabililor guvernamentali români, alte câteva mari proiecte în domeniile energiei şi transporturilor, depuse în acest an şi care au trecut de faza de analiză. După cum se ştie, prima listă a celor 200 de proiecte româneşti, trimisă la Bruxelles în decembrie 2014, a fost respinsă integral, din cauza nerespectării criteriilor. Spre comparaţie, pe site-ul BEI şi Slovacia are afişat tot un singur proiect semnat, dar în valoare de 427 milioane euro din FEIS, alocaţi construirii a 27 km de autostradă în jurul capitalei slovace.Citește mai mult aici
